Ministerul Finanţelor: România intră într-o etapă de stabilizare şi reechilibrare economică

Ministerul Finanţelor anunţă că România intră într-o etapă de stabilizare şi reechilibrare economică, pe fondul reducerii deficitului bugetar, al temperării dezechilibrelor externe şi al revenirii investiţiilor străine directe, potrivit unui comunicat publicat pe site-ul oficial al instituţiei. Deficitul bugetar s-a situat la 21 miliarde lei în primul trimestru din 2026, faţă de 43,6 miliarde lei în perioada similară din 2025, în timp ce investiţiile străine directe au crescut cu peste 45% în 2025, până la aproximativ 8,1 miliarde euro, iar veniturile bugetare au avansat cu 12,3% în primele trei luni ale anului, conform sursei citate.

„Ministerul Finanţelor anunţă rezultatele la zi ale procesului de corecţie şi stabilizare macroeconomică, confirmate atât de evoluţiile economiei reale, cât şi de execuţia bugetară din primul trimestru al anului 2026.

Astfel, datele arată că România începe să intre într-o fază echilibrată de ajustare, după deteriorările acumulate în perioada 2024-2025, cu progrese vizibile în reducerea deficitului, stabilizarea dezechilibrelor externe şi revenirea încrederii investitorilor.

• Dezechilibrele externe se stabilizează treptat

Analiza evoluţiilor din 2025 indică o schimbare importantă de tendinţă în ceea ce priveşte echilibrul extern al economiei. Deficitul de cont curent - un indicator esenţial, care arată diferenţa dintre cât produce şi cât consumă economia - a continuat să crească, însă într-un ritm semnificativ mai redus. Dacă în anul 2024 acesta a crescut cu 34,4%, în 2025 majorarea s-a limitat la doar 3,4%, semnalând o temperare clară a dezechilibrelor.

În paralel, deficitul comercial de bunuri (diferenţa dintre importuri şi exporturi) a început să se corecteze uşor, înregistrând o scădere de 1,4% în 2025, după o deteriorare de aproape 14% în anul precedent. Această evoluţie marchează primele semne de reechilibrare, după o perioadă în care importurile au crescut mult mai rapid decât exporturile.

Aceste corecţii sunt direct corelate cu procesul de consolidare fiscal-bugetară şi de moderarea graduală a consumului intern. În anii anteriori, deficitele bugetare ridicate au alimentat puternic cererea, ceea ce a dus la creşterea importurilor şi la accentuarea dezechilibrelor externe. Pe măsură ce politica fiscală devine mai prudentă, presiunile asupra consumului şi importurilor se reduc.

• Revin investiţiile străine directe

Un semnal important al îmbunătăţirii percepţiei economiei româneşti este revenirea investiţiilor străine directe. După scăderi succesive de aproximativ 36% în 2023 şi 17% în 2024, fluxurile de investiţii au crescut cu peste 45% în 2025, ajungând la aproximativ 8,1 miliarde euro. Această evoluţie reflectă încrederea crescută a investitorilor în direcţia de stabilizare macroeconomică, susţinută de consolidarea fiscală, reducerea riscurilor privind sustenabilitatea deficitului şi menţinerea investiţiilor publice şi europene la un nivel ridicat.

În ansamblu, indicatorii-cheie ai echilibrului extern - deficitul de cont curent, deficitul comercial şi nivelul investiţiilor străine - indică o economie care începe să consume mai aproape de cât produce, să depindă mai puţin de finanţarea externă şi să recâştige încrederea investitorilor internaţionali.

Această ajustare are loc fără o comprimare severă a economiei şi fără oprirea investiţiilor. Modelul de creştere se mută gradual de la consum alimentat de deficit către investiţii, producţie şi absorbţia fondurilor europene - o schimbare esenţială pentru o corecţie sustenabilă.

• Corecţia cheltuielilor publice şi reforma statului

După o perioadă îndelungată în care cheltuielile permanente ale statului au crescut accelerat, anul 2026 marchează un moment de inflexiune. Pentru prima dată, se înregistrează o corecţie nominală a cheltuielilor de personal şi o stabilizare a ritmului de creştere a cheltuielilor rigide ale statului.

Această ajustare este necesară pentru refacerea echilibrelor bugetare, reducerea presiunii asupra deficitului şi utilizarea mai responsabilă a resurselor publice. Reforma administraţiei publice rămâne o prioritate, cu obiectivul de a construi un stat mai eficient, mai suplu şi mai capabil să ofere servicii publice de calitate.

România a funcţionat mai mulţi ani pe un model nesustenabil, caracterizat prin creşterea rapidă a cheltuielilor permanente, deficite în expansiune şi împrumuturi costisitoare utilizate în principal pentru consum. Acest model a contribuit la adâncirea deficitului comercial şi a deficitului de cont curent, o parte semnificativă din resurse fiind direcţionată către importuri, în loc să susţină dezvoltarea internă.

În acelaşi timp, dezechilibrele şi incertitudinile privind direcţia finanţelor publice au afectat investiţiile străine directe. Reluarea creşterii acestora, cu peste 45% în 2025 şi menţinerea unui ritm solid de aproximativ 40% în primele două luni din 2026, confirmă că procesul de corecţie şi stabilizare produce efecte concrete.

Rezultatele la zi sunt vizibile: ritmul de creştere al cheltuielilor este temperat, deficitul bugetar se reduce, dezechilibrele externe se stabilizează, investiţiile europene cresc, iar capitalul străin revine.

„Rezultatele obţinute în ultimele luni arată că măsurile de corecţie încep să producă efecte şi că România se află pe o traiectorie de stabilizare. Sunt progrese importante - reducerea deficitului, revenirea investiţiilor şi stabilizarea dezechilibrelor externe - însă aceste câştiguri rămân sensibile la evoluţiile interne. Menţinerea unui cadru stabil şi predictibil este esenţială pentru a consolida aceste rezultate şi pentru a evita riscurile asociate unei perioade de incertitudine”, declară ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.

Procesul de ajustare macroeconomică implică măsuri graduale şi coerente, orientate către consolidarea fiscală, creşterea eficienţei cheltuielilor publice şi susţinerea investiţiilor, în vederea asigurării unor echilibre sustenabile pe termen mediu şi lung.

• O nouă reducere semnificativă a deficitului în T1 2026

Execuţia bugetară din primul trimestru al anului 2026 confirmă accelerarea procesului de consolidare fiscală. Deficitul bugetar s-a situat la 21,0 miliarde lei, comparativ cu 43,6 miliarde lei în aceeaşi perioadă a anului trecut, ceea ce reprezintă o reducere de 22,6 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 1,25% din PIB.

Ca pondere în economie, deficitul a scăzut de la 2,28% din PIB la sfârşitul lunii martie 2025 la 1,03% în martie 2026, evidenţiind o ajustare semnificativă într-un interval scurt de timp.

Veniturile totale au însumat 158,76 miliarde lei în primele trei luni ale anului 2026, în creştere cu 12,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Raportat la PIB, veniturile au crescut cu 0,39 puncte procentuale, evoluţie susţinută în principal de veniturile curente, în special TVA, impozitul pe salarii şi venit şi taxele pe proprietate.

În acelaşi timp, cheltuielile totale au fost de 179,85 miliarde lei, în scădere nominală cu 2,8% faţă de anul precedent. Ca pondere în PIB, acestea s-au redus de la 9,7% la 8,8%, ceea ce reflectă un control mai riguros al utilizării resurselor publice.

• Schimbare de structură în investiţiile publice: cresc investiţiile din fonduri europene, în timp ce se diminuează cele din surse naţionale

Structura investiţiilor publice evidenţiază o schimbare de structură, prin creşterea ponderii finanţărilor din fonduri europene şi din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Această evoluţie contribuie la menţinerea unui nivel ridicat al investiţiilor, concomitent cu limitarea presiunii asupra bugetului de stat.

Valoarea totală a investiţiilor în primul trimestru din 2026 a fost de aproximativ 21,67 miliarde lei, comparativ cu 25,06 miliarde lei în aceeaşi perioadă din 2025, ceea ce reprezintă o scădere de circa 13,5%. Această evoluţie este explicată în principal de reducerea investiţiilor finanţate din surse naţionale.

Investiţiile din surse naţionale au scăzut de la 10,66 miliarde lei în 2025 la 5,43 miliarde lei în 2026, respectiv cu 49%, pe fondul caracterului excepţional al plăţilor efectuate anul trecut, când au fost achitate arierate semnificative, de peste 4,5 miliarde lei, aferente unor programe precum cele derulate prin Compania Naţională de Investiţii şi Programul „Anghel Saligny”.

Totodată, în primele luni ale anului 2026, pe fondul întârzierii aprobării bugetului şi al cofinanţărilor aferente proiectelor locale, nu au fost înregistrate plăţi din acest program în execuţia bugetară.

Pe de altă parte, investiţiile finanţate din fonduri europene şi PNRR au crescut de la 14,40 miliarde lei în 2025 la 16,23 miliarde lei în 2026, respectiv cu aproximativ 12,7%. Această evoluţie confirmă orientarea către surse de finanţare mai sustenabile şi mai puţin împovărătoare pentru bugetul naţional.

Datele la zi indică faptul că economia României se află într-un proces de corecţie şi reechilibrare, susţinut de reducerea deficitului bugetar, stabilizarea dezechilibrelor externe şi evoluţia favorabilă a investiţiilor.

Totodată, menţinerea acestor rezultate şi continuarea procesului de stabilizare depind în mod esenţial de asigurarea unui cadru de stabilitate politică şi instituţională, precum şi de evoluţiile din mediul economic şi financiar internaţional.

Consolidarea încrederii investitorilor, costurile de finanţare şi dinamica fluxurilor de capital sunt influenţate direct de predictibilitatea politicilor publice şi de contextul extern. În acest sens, Ministerul Finanţelor subliniază importanţa continuităţii reformelor şi a unui climat economic stabil, care să permită consolidarea progreselor realizate şi adaptarea adecvată la eventuale riscuri sau volatilitate la nivel global.”